The voice within me

Mi-am dat seama ca merg prea hotarata pe strada,prea pasiva,prea nu stiu cum.Cel putin atunci cand merg singura.Vreau sa pot sa casc gura prin vitrine mai mult timp,sa zambesc pe strada,nu sa merg..."normal"...vreau sa mi se para normal sa zambesc mereu.Ma enerveaza ca ma grabesc asa des...da,stiu,viata este viteza,nu mai poti sa te-opresti ...si totusi.Tot anu' asta asa m-am grabit, niciodata nu plecam la scoala la timp,mereu gaseam ceva de facut.Vechea problema,cea cu care am inceput activitatea mea pe blog,timpul! Damn it,am zis ca nu mai scriu despre asta!
Ma gandeam,eram mai fericita acum o luna cand asteptam cu nerabdare sa vina vacantza,ma facea fericita fiecare zi,fiecare ora,fiecare minut care trecea in favoarea mea.Fiecare zi din vacantza in care,cel mai des,pierd vremea,nu ma face,culmea!, sa ma simt extraordinar de bine,mirific,mirobolant cum imi inchipuiam acum o luna.Deloc! Simt ca imi lipseste ceva.Sa fie stresul de la scoala constructiv?Hum...
Mai e un pic si evadez,o sa plec din oras,ma duc la tara.E aproape,dar macar o sa fiu eu cu mine si o sa-mi pun ordine in ganduri si nu numai....tre' sa ma apuc de ceva constructiv,mi-am dat seama,nu sunt facuta sa stau degeaba,nu pot!Am o groaza de citit,dar faza e ca nu ma trage sufletul,fiindca tre' sa stau fara sa misc...eu simt nevoia sa fac ceva ce implica miscare,putin stres,da,stres [sunt nebuna? nu,n-am baut nimic!],am constatat ca lucrez mai bine in conditii ce presupun o doza admisa de stres....
E tarziu si,desi nu mi-e somn,cred ca o sa ma duc sa dorm.Cine o fi fost binevoitoru' care a sunat la usa azi dimineata cand dormeam asa bine si visam asa frumos? La naiba,de acum incolo o sa inchid soneria cand o sa raman singura!
A plouat azi :X Si maine ma duc sa o vad pe Daria.Daria e un fel de nepotica a mea,pe care nu am vazut-o pana acum,are 3 luni si n-am vazut-o inca...pacat,mie imi plac nou-nascutii,dar oricum,abia astept sa o vad...sper sa nu-i vina lu' mama alta idee pana maine :-?

Or fi stele afara? Ma duc sa ma uit....vreau sa imi pun o dorinta si sa fac jocul ala copilaresc in care timp de zece seri numeri stelele, in fiecare zi cu una mai putin,si daca ajungi la final ti se implineste dorinta....niciodata pana acum nu am ajuns la final ;))

Gata! In seara asta nu ma mai gandesc la nimic inainte sa adorm.Ma eliberez de orice gand,ma rog in afara de imaginea unei pajisti veeeerzi cu multe flori gaaaalbeene si frumoaaaase si o fetita blonda cu ochi albastri alergand,in incercarea ei de a prinde un fluture...

Noapte buna!