The voice within me

O să mă opresc. N-o să mai mănânc ca o disperată. Promit. Să termin dulciurile pe care le am în casă şi gata. Pe bune. Adică serios, acum...cine ar putea să mănânce sănătos şi regulat şi hipocaloric când Milka aia zâmbeşte aşa frumos de pe raftul dulapului, când bomboanele alea de ciocolată parcă dansează sub brad şi strigă: "Pick meee, pick meeeee!", când biscuiţii ăştia cu care mă delectez acum merg atââât de bine cu ceaiul de fructe de pădure? Măcar ceaiul e light şi sănătos, nu? :)) La cafea am renunţat pentru moment, dar abia aştept să-mi cumpăr ciocolată caldă din aia buuună, pe care o faci cu lapte şi iese atât de densă şi bunăăăă....ăăăă, când o să slăbesc, vreau să zic...da, atunci o să-mi permit să mă mai răsfăţ. Şi-mi iau şi minge de gimnastică. Aşa, ca să mă dau mare.
Şi când te gândeşti că începusem ziua bine...noroc, ăăă, ghinion cu pizza aia. Eeeeh... ce bine că nici nu vine ziua mea şi nici nu o să fac Tiramisu şi nici nu o să mănânc şi nici n-are multe calorii....ceee bineee...

Încă mi se pare ciudat cât de drăguţ a început anul. Şi calm. Şi sunt cât de cât împăcată cu mine însămi şi am chiar şi o idee despre cam ce aş vrea să fac anul ăsta, pentru că oricât m-aş minţi, mie îmi place să fac şi planuri, chiar dacă nu le îndeplinesc...

Şi da, unul din planuri e să nu mai mănâââââânc atâââât. Şi să fac şi exerciţii. Da. Trebuie. Noroc că mai am cu cine să mă încurajez, dar şi de la cine să iau exemplu. Da, deci, wish me luck!

De mâine. Gata. Sigur. Sper.

Later edit: Astăzi am pierdut un cercel. Sunt tristă. Pentru că erau albaştri. Adică bleumarin, sau aşa ceva... Ouh :-<